Sunday, April 02, 2006

Fluc + Fennesz





Back in Vienna as i said, going back to the good old days of really nice things to do. Last night been back to (the new) fluc to see Fennesz doing an intenese performance. It was good to see him again after his performance in Bucharest at the rokolectiv when maybe due to the big size of the venue his music reached the audience with a less intense vibe. Good to be back to Fluc, good to see familiar faces and meet new people too

Back in Vienna


Here I am back in Vienna for a few days, enjoying every minute of it...

Tuesday, December 06, 2005

MINUS 110° C - the SUB ZERO cryogenic sauna painchamber






Monday, December 05, 2005

Happy together

It's been 5 days since I left Vienna and it took me this long to decide what is going to be my last entry on this blog. So many great things, so many beautiful moments to remember. I guess having people around was the best. I just can't belive how lucky I was to be there with them. I know though that Vienna stays there and I will be back sooner or later. I know that part of Vienna stays with me and hopefully I will build part of it around me in Bucharest. It was hard to leave Vienna but it's good to be back.

Friday, November 25, 2005

cocktail churning denizens feedin' the booze slavebots


vlad is gone, is the same as saying cosminas was here. it is a densly packed moment that seems to stretch out itself. This entry is going to be EN because it is dedicated to all the metabloggers out there, typing out there life-histories as real threads. Bloggs are scrolling things. They are part of the stream of counsciousness and when they are about to stop you feel like someone is holding his breath. We get angry, enthusiastic, sad, extatic about new entries, about the most recent posting, as if our daily unfolding would depend on it. Bloggs are full of necessary things. Marked by tags, even the most insignificant of postings have the potential to become something you can grasp or hold inside the window. Bloggs, in a tradition going back to intimate diaries and hidden pillow books are full of undiferentiated information or hard to separate data. They differ from older forms of confessional reports maybe in the way they are shared. Unlimited access also creates the need to cut-out, edit or re-edit, and it also makes you want to feed the others with more of yourself. Inside the blog your are making yourself easy to recover, to catch and distribute. Reading your own edited entries is like ensuring that you can always feed in new sequences. Cherish the moments when you stop and go back to it. The blog makes you discover or ask yourself which tidbits of existence are there to be generally shared or guarded to yourself. Each blogg may have a shadow-blogg, containg all the things you chose to skip, live away or continue some other time.
The shadow-blogg may influence like a clump of dark invisible matter the shape of the visible entries - small solid accretions growing on the sides of the barely uttered things. Sometimes the blog is devoid of many things, because you just simply feel like living them out and trying to keep them happening as unwritten instances.
Blogging is a nautical activity, it keeps the blogger testing the waters. The waters of the net have strong currents and undercurrents, so you feel like you need to ensure some sort of trail making it easier for you to return to a safe port. You feel like attaching onto a piece of drifting wood swimming in your direction. At least a few reference points on the grid. It also keeps you ahead of your own ship with maps lying open for a new course. The log also encrypts a lot of unusual information. In fact nautical logs always gathered data about miraculous happenings, atmospheric irregularities and stellar quirkiness. Of weird fish, unexpected birds and dolphins gliding under the belly of your ship. Logging to the log keeps time and position under controll, tough you might find out that some logs also talk about mutiny and hunger. They are more quick and more direct in recognizing and showing the private perspectives and discoveries that are hard to pin down.

Some logs are complacent and quiet, regulary spewing more of themselves on the shores of many distant screens. Some logs need to prove themselves, trying hard to convey of what its about and what did you miss by not being part of their posting spree. The log helps you keep track of yourself in the daily storm with the help of a tastature where most of the letters are illisible. You make it just by knowing where to hit the key.
Surely the better bloggs offer you insight into a lot of unfinished journeys.

photos courtesy of Jake Appelbaum aka ioerror
http://www.flickr.com/photos/ioerror/

ROBOEXOTICA FEST 2005 - collaborative fictions & social robotics in Vienna


Asea, si acuma sa va zic ceva despre ce inseamna sa participi la un festival de roboti care nu fac altceva decit sa serveasca sirguinciosi creatorii lor. Omul creeaza masini care sa il duca mai repede la pierzanie. Omul si-a facut cocktailuri din epoci imemoriale utilizind tot felul de plante si substante care i-au alterat constiinta, morala si sensiblitatea. Asa a inventat omul stiinta mixologica(chiar exista mixologi extrem de cunoscuti si celebri). Dusa la extrema arta cocktailurilor face din oameni niste roboti in cautare de combustibil si din masini niste butelii umblatoare. Roboexotica este un festival de roboti organizat in fiecare an aici in Viena de Monochrom, Shifz si Biroul de Filozofie. Cred ca cel mai simplu si cinstit ar fi sa iau in parte fiecare robot/masinarie si sa incerc sa il descriu. Swergej Teterin care e un tip fabulos care locuieste in orasul Perm din Rusia, chiar intre granita oficiala dintre Europa si Asia. Este mic, sfrijit dar de o energie si cu o sclipire extraordinara in el. Este un tip modest dar se pare ca a pus pe picioare un festival undeva in Scotia si ca se pregateste sa faca la Riga un festival pe tema masini si proiecte anti-standard. De la el am invatat ca low-ul cu high-ul se pupa foarte bine si ca nu trebuie sa ai toate de la aceeasi firma cu aceeasi eticheta ca sa le dai un sens si sa le faci sa produca ceva inovator. FILM MINCER-ul lui Teterin este o masina sovietica de tocat carne conectata la un laptop si la un monitor tv. Daca dai la manivela masinii de tocat filme inainte poti sa derulezi si sa vezi filmul pe ecran. Deci oricum ai da inainte si inapoi, imaginea merge ca la primele masini de filmat manuale. Lectia: manualitatea nu dispare din tehnica, ea este inglobata sau absorbita cumva de noile tehnolgii. Chiar si mouse-ul se comporta ca o masina de rasnit, cu o bila care se roteste sau o raza care 'freaca' o suprafata. Frictiunea este aparent limitata de tehnologiile fine si invizibile dar principiile fizice ramin acolo. De aia merita sa freci filmul dind la rasnita - filemele erau defapt filme vechi mute sau filmele grupului aia de performance rus care se autodinamiteaza, se antreneaza pt mafie cu pistoale de plastic. Masina de rasnit filme este mai greu de manipulat decit un mouse, dar pe de alta parte filmul il vezi numai daca esti activ. Daca vrei sa vezi ce se intimpla, sa derulezi sau sa dai inapoi este mult mai natural sa dai la o manivela. Manivela corespunde direct nevoii tale de a derula filmul. Filmul trebuie derulat cu mina. In felul asta intelegi si de nu te mai misca nici un film si de ce zaci ca un cartof de canapea cu ochii blegiti pe ecran. Alta masinarie interesanta a fost cea facuta de unul din membrii quintessenz. Stiu ca ati prins poanta. Pina acum nu am zis nimic de robotii producatori de cocktailuri colorate - da lasa ca vine si aia. Masina de care zic este o masina de fumat tigari! Ai chef de un fum, te roade ca o sa mori in chinuri pe motive de tutun? Te injura nefumatorii? Si cu toate astea vrei sa iesi afara la o tigara las ca stiu io. Ei bine masina asta poate sa aprinda tigari daca i le dai si le poate si consuma, aspira si arde cit ai zice peste. O mana robotica simpla e calibrata sa duca la un mic furtun tigarile aprinse pe care mai apoi le fumeaza pe nerasuflate. Fumul este aspirat in furtun si este exhalat undeva. Dintr-o singur fum intr-un minut masina iti fumeaza tigara...

Acum hai sa va zic de primul cocktail - cumva din familia vomitivelor. E vorba de o papusa dinaia in marime naturala de cauciuc, costumata si asezata pe scaun linga o masa. Papusa are o mutra de mafiot, betiv din anii 30' cu o tigara ofilita pe buza de jos. Pui paharul sub gura, pe masa si astepti: din gura incepe sa se scurga un jet de voma compusa in principal din vodca si suc de portocale. Voila ! Cocktailul e gata. Cum functioneaza? Pai canistrele cu suc si vodca combinate + un senzor asezat sub un carton pe masa. Simplu si eficace. Defapt robotul asta era atit de bine asezat sub o scara in apropiere incit simteai ca e unu acolo care doarme pe el.
Unul din cei mai vechi roboti de fata este facut de cei de la http://www.shifz.org/- in principal un tripod umblator cu un ochi ciclopic in virf. Ochiul asta se mai si rotea si te privea din cind in cind. Functia insa era clara, teleghidat de o mina darnica te trezeai ca iti da peste tine ca sa bagi mina intr-un recipient
plin in functie de zi: alune, chips, arahide, etc. Chris de la Shifz a mai facut ceva grozav. A facut o pista cu masini de curse de jucarie unde poti activa si cistiga cursa doar daca iti folosesti puterea gindului! Nu glumesc - totul functiona cu ajutorul unor tehnologii utilizate in medicina, adica aparate de masurat activitatea cerebrala. Tot echipamentul - serum, alifii etc speciale, si chiar si ceva de pus pe cap si pe corp. Mai intii vedeai encefalograma si dupa aia prins diversele stari ale creierului incepai sa alternezi voltaju care misca masinutele... Pista in sine era misto, avea si munti cu tunele si o camera de supraveghere care se misca rotindu-se de jur imprejur.

Existau robotei de diferite marimi. Unul era un paianjen metalic care se misca teleghidat cu niste picioare cu to felul de articulatii. Era defapt o jucarie metalica care venea spre tine cu o luminare pe spinare cu care iti puteai aprinde tigarile.
Alt robotel mergea urmarind o dunga neagra pe o masa - asa ajungea cu paharul tau la sursa.

Acu hai sa va zic si despre oameni. Majoritatea Cal, David, Jake Appelbaum - sint din San Francisco - singura reduta ramasa cit de cit libera pe continentul american. Toti sint implicati politic si foarte anti-americani cum e si previzibil... Cal de exemplu a zis ca nu poate sa inteleaga pe europeni cum incurajeaza industriile alimentare americane care la rindul lor sint atit de legate de complexul militar-industrial. Cal avea pe o bucata de iarba dinaia prefabricata un fel de grill cu colti de tabla care sta sa te apuce de mina. In cusca asta hidraulica era un jet de gaz la care puteai sa prajesti carnati si piine. Pe iarba mai aveau un fel de robot care circula incet pe patru picioare. Alt caz aparte il constituia robotul lui Franke Ablienger numit GESUNDHEIT - SANATATE.
Nu se termina aici. Roboexotika nu este doar o stare de ebrietate androida, este si o serie de discutii si prezentari. La una din ele a venit scriitorul si teoreticianul Corz Doctorow. El este unul din blogger-ii de pe BoingBoing http://boingboing.net/ / un repetoriu de lucruri fabuloase si mirobolante. Tot ceea ce nu stiai ca iti poate folosi zilnic la ceva este strins si comentat de niste internautii sirguinciosi.
Corz Docotrow este un scriitor de sf din Canada. El a citit si o povestire scurta inspirata de povestile spuse de bunica lui, suprvietuitoarea de pe urma asediului Stalingradului. Erau vremuri grele si oamenii erau in stare de orice ca sa supravietuiasca. Povestirea e mutata intr-un viitor in care conflictul este intre cei care adopta cyborgii si cei care nu. Batalia se duce intr-un oras asediat si personajul principal este o mica fetita. Cartile lui Cory pot fi date jos de pe net - iar sit-ul lui este http://craphound.com/ - acolo gasiti si mp3 cu texte recitate. Pe linga postirile sale Cory este si un bun comentator si observator al problemelor legate de drepturile de autor pe internet. El a facut atras atentia ca oprotocolul actual al netului se bazeaza pe practicile si atitudinile acelor oameni care au fost primii sai utilizatori si creatori. Nu este o intimplare ca avem astayi posibilitatea sa vedem listate pe un email toate raspunsurile anterioare si ca totul se inlantuie intr-un thread datat. Spre exemplu daca netul prin absurd ar fi fost dezvoltat ca urmare a activitatilor unor avocati atunci lucrurile ar fi stat probabil foarte diferit. De obicei avocatii isi sfatuiesc clientii sa stearga orice mesaje anterioare pt ca acestea pot fi folosite ca dovada impotriva lor odata ce calcultoarele au fost sechestrate etc. Dar netul s-a dezvoltat in virtutea faptului ca oamenii de stiinta care l/au ultilizat initial aveau nevoie sa stie clar care sint rezultatele colegilor lor, ca sa poata sa reproduca experientele si sa testeze acele rezultate.

La Roboexotica am facut o comentariu pe marginea dizertatiei lui Peter Asaro despre fictiunea prin colaborare si emotia robotica in filmul Artificial Inteligence. Filmul acesta se datoreaza muncii lui Spielberg dar si a lui Kubrick, Arthur C. Clark si inca catorva oameni. Cumva aceasta productie comuna prin colaborare mimeaza stilul colaborarii proiectelor de roboti si inteligenta artificiala. Intotdeuna este vorba de o serie de oameni care au un aport diferit la problema robotilor. Peter Asaro a facut si un documentar pe tema asta numit LOVE MACHINE. Peter este un om minunat si mi-a dat o copie a documentarului incurajindu-ma sa o dau si sa o raspindesc mai departe. Filmul asta spre diferenta de alte filme cu roboti si cu inginerii de roboti ridica si o serie de probleme etice si filozofice - mai mult el da un rol foarte important celor care comenteaza si fabuleaza pe tema robotilor. Dragostea fata de roboti si fata de sintetic este abordata si din perspectiva cybersexului si a sex toyz-urilor de diferite facturi. In final problema este simpla. Ce conteaza daca Decker din Blade Runner se indragosteste de o replicanta - important e ca se indragosteste si din momentul ala nu mai conteaza ca ea este un robot. Din clipa aia se schimba toata optica filmului si el incepe sa dezvolte sentimente de atasament fata de o fiinta sintetica. In A.I. copilul este redus la un set strict de reactii si sentimente filiale fata de mama sa in principal. Pe modelul Pinocchio el este cumva limitat de dorinta lui de a fi acceptat ca fiinta umana de parintii lui umani. Parintii lui insa sint si ei limitati in cantitea de grija si atentie pe care i-o pot oferi. Dupa revenirea fiului adevarat - baietelul robotic este inalturat. Poate cea mai puternica scena este scena despartirii in padure cind mama il duce si ii da drumul mintindu-l ca se vor juca de-a vatea-scunselea. Este pt prima data cind si ea isi da seama ca s-a atasat de aceste copil creat si gindit ca un copil perfect care nu creste niciodata mare. Asta este poate si dilema familiei occidentale care doreste copii perfecti - fixati intr-o copilarie perpetua. Sfirstul de la A.I. pare tras de par, adaugit, completat in mod nenecesar. Dar asta este si sfirsitul de la Pinochio. Carlo Goldoni scriitorul din sec. XIX este obligat sa introduca Zina cea buna care ii face copil adevarat. In prima versiune Pinocchio moare spinzurat din cauza ca s-a combinat cu cine nu trebuia.
Dragostea robotica din A.I. este limitata la o ierarhie a amorului in logica occidentala. Relatia mama copil primeaza asupra relatiei dintre tata si copil, copil si Gigolo Joe sau Gigolo Joe si diversele lui cliente. Gigolo Joe are o viata afectiva mult mai bogata dar iata el este trecut intr-un con de umbra.
courtesy Jake Appelbaum aka ioerror

Wednesday, November 23, 2005

Cosmin Costinas

Cosmin Costinas was here.

Monday, November 21, 2005

Playing with Terrorism





Philipp plays






You know Philipp from one of Stefan's old posts. Here he is playing with the terrorist balloon.

Friday, November 18, 2005

Basti


Basti is from Timisoara and I met him three years ago at TMbase. He's just started university here doing graphic design. He's staying with me until he finds a place to live. It's great to have him around as he's got such an amazingly good energy. Here is an interview with him (Romanian language) talking about his <3RO stickers.

Chillin





Some nights we come together and chat, read or just have a laugh. Maria, Cosima and Andi are all gone and I miss them already. But only two weeks and I'll see them in Bucharest. Basti is still around.

KILLER TAPES - HÖRSPIELKASSETTEN von Andreas 'Krach' Stoiber





Stii ca am vrut sa bag direct despre festivalul de roboti subapreciati din apropiere - Roboexotica, despre
roboti care vomeaza oranjeada in pahar de sampanie, despre ce a zis cory doctorow de la boingboing(pionerii blogging-ului), si despre film mincerul lui sergey teterin..

dar am ramas dator cu o alta treaba. pe krach il stiti nu ? E gagiul cu fata de pustiulica hanibal lector cu care a venit Karl FM Zombiemaus' mai intii la Simultan si apoi la AVmotional. El este un emigrant venit din Bavaria pe meleagurile vieneze. Studiaza muzica la facultate si... este unul din cei mai mari colectionari de casete cu piese de teatru din Europa !!!! Are peste 400 de casete !!!! Mamaa daca stiam sa mor daca nu organizam ceva in Timisoara sau altundeva - o prezentare cu ceva din materiale. Ok, o problema ar fi germana, dar tot macar merita VAZUTE cover-urile de la casete!! Inainte de dvd-uri, de mp3, de CD-uri au existat casetele si culmea ca mai exista inca.
Krach utilizeaza in compozitiile lui si sample-uri din piese de pe casetele astea, iar la sfirsitul prezentarii a bagat pe un adaptor dinala pt CD player de pe automobil un breakbeat cu voci samplate.
Krach a venit cu niste cutii uriase pline virf, si niste rafturi mici unde casetele erau separate de pereti de lemn - rafturi manufacturate prin germania undeva(cu un feel de traforaj). Pe mesele din jur din Electric Avenue(pasajul unde sint aglomerate toate mini-institutiile parazitare & tot undergr. din MQ), chiar sub Quintessenz(socio-hackerii) + Monochrom. Erau atit de multe incit nu mai incapeau pe mese. Cu vocea lui de chirurg calm in amfiteatru la o autopsie, Krach a inceput sa vorbeasca despre sunetul de fundal care fissshhhiie intotdeuna pe benzile vechi prea late ca sa poate sa reduca din zgomot. Sint multe serii care se continua si multe versiuni separate, anumite versiuni au coperti diferite dar au acelasi continut. Avea si o caseta desenata de mina - un fel de versiune pirat pe care scria Flohmarkt - Piata de purici, Talcioc. Casetele cu piese de teatru sint si o metoda de a urmari (sau preda publicului) evolutia (d)efectelor de sunet - aparitia unor sunetele reperabile sau modificari de voce care sint si ele din ce in ce mai accentuate in timp. La un moment dat vocea naratorului-actorului devine irecognoscibila, infectata de efecte sonore ridicole, hiperenervante si ininteligibile.
Exista piese de teatru sadice unde un fel de pacala local Kasperl(Die Panierte Hexe etc.), clown care isi face de cap. E una cu el asistind gaborii de pe sosele tarii. El bate copii care provoaca accidente de circulatie. Faza incredibila era ca auzeai copii urlind de durere in timp ce el ii batea! Dar s-a dovedit ca ei erau defapt vrajitoare camuflate. Asta nu inseamna ca s-a terminat inainte ca sa se umple banda cu ZBANG-uri de la exploziile de la masini de pe varianta.

Casetele de piese pt copii(sau maturi perversi) combina exact latura asta naiva, copilareasco-cretinoida sau inredibil de doctrinara - influentind poate generatii de oameni care au crescut la sinu lor ascultind asa ceva. Asta nu inseamna ca ele trebuie scoase din casa pe stadion la rug funebru. Uneori gasesti aici cele mai pure si mai dubioase artefacte ale culturii de masa. Mai curind trebuie ele sa ne ajute sa intelegem si sa patrundem misterele unui univers plin de nevinovatii vinovate de diverse frustari, morala si logica tipica unei anumite epoci. Casetele stau cumva inca in stadiul unei culturi orale pline de precepte greu de acceptat, care merg direct la sursele de basm romantic ale culturii noastre eminamente scrise si citite. Ele sint si rudele sarace ale televiziunii. Am ascultat episoade din DALLAS -care pe linga intro-ul celebru nu erau decit niste benzi copiate direct de la televizor dupa serial. Exista Cosmarul de pe Strada Ulmilor (Elm Street boyz & girlz) si tot asa Starrr Trekkk, si multe alte piese horror - povestiri cu fantome - si ele foarte populare. Povestiri cu pirati cu coperti de parca erau luate din carti de creioane colorate. Seria cu Elefantul Meteorolog care are un fel de platforma pe o casa sus - un fel de outpost atmosferic; elefantul se indragosteste de nustiucare elefantita de la circ si asa mai departe.
Casetele functioneaza, si e mare chestie sa asculti intro-urile muzicale la diferite serii spatiale, cu pirati si haiduci - fie ca suna a intro de space opera, simfonie de capa si spada - toate sint bine facute si cu efort. Dovezi ale culturii de la mijlocul anilor 80's sint si casete precum Computer Kids - serii cu mici hackeri care descopera tot felul de crime comise de raufacatori locali. Exista si tot felul de rip-offuri dupa serii precum WoobyDoo (cu greseli de ortografie - e ca si cum ar fi o serie noua, nu?!). Unele sint in dialecte locale precum cele din Elvetia. E o placere sa asisti la diversele autohtonisme cu privire la pinguini(!?!).
Exista si multe serii de cross-over cu pirati spatiali de exemplu. Alta dovada 80cista erau casetele lui Krach cu Transformers - mama ce meseriash e OST(soundtr.-ul). Masters of the Univers(mai stiti cu He-man nu Hi-men!), Castelul lui Skeletor and shit. Cred ca s-a facut si ceva film cu MOTU - ceva jeg ingrozitor de teapa Power 'plastic ieftin' Rangers cu ceva culturisti prin casting sau wrestleri. Din era animatiilor ultra-low(care nu a inceput in anii 90 cu pokemon si alte sailormoonisme) sint multe heidi-uri si pipi-uri.

O caseta mega tare era KOMISSAR ROT. Krach are caseta asta de la bunicasa si este de pe la sfirsitul anilor 70'. Casete prezinta un comisar (pseudo-noir) care este cunoscut in 'scena'. El este din Hamburg si vineaza prin metode soft(uraste violenta) narcotraficantii si drogatii. Cel mai grav este insa ca la inceputul casetei aflam defapt intr-un synopsis tradator toata povestea! Nu mai exista nici o surpriza, stim exact cine e criminalul prins pana la urma - un anume MENDOZA!

O ultima dovada a puterii de ingrijoratoare a casetelor sint zgmotele scoase de niste lilieci extraterestrii din nustiuce serie sf - lilieci radioactivi care sint foarte greu de eliminat poate doar cu niste unde care sa le sparga timpanele ultrasensibile. Pe linga asta sint casetele 'pe bune' - cu lectii de invatat stenografie pt secretare sictirite si stenografi incorporati cu voce raaaaaaraaaa si gingavaaaa. Alt bonus sint casetele de wellness - tot ce tine de edificare interna(aici intra si casetele scientologice), spiritualitate de buzunar, relaxare la volan - cu doctori cu nume de fakiri si adrese de unde poti sa comanzi sanatate si prosperitate veshnica. Voci de oameni de bine care spun: 'Adevarul este in tine, spritul incepe cu tine insuti!'.

Asa ca ----====> cautati prin lazile din casa stringeti orice placa sau caseta cu pacala, scufita rosie, hg wells, jules verne pt ca merita prezentate in toata dragalashenia lor monstruoasa. dovezi sonore la:
http://www.monochrom.at/info-monochrom/PlanetZetari.mp3 (Planeta Zetari)
http://www.monochrom.at/info-monochrom/Brautgemach.mp3 (Degetica se marita)

Monday, November 14, 2005

Ivan Moudov exhibition - crowd






Ivan Moudov had a show in my studio aka quartier21 temporary home gallery. The project is related to the 2020 Home Gallery in Bucharest, where me and my partner transform our home into a gallery. We invited Ivan to show in our apartment in Bucharest a looong time ago but we never managed to do it. This time we had then chance to invite him to Vienna. It was actually a great idea as many people came and enjoyed the show. We'll probably do another one or two shows in my studio until the end of November.

Ivan Moudov exhibition


quartier 21 temporary Home Gallery


Ivan Moudov
Fragments, 14:13 Minutes Priority




“Fragments”, 2003/2004

During a year and a half I have been collecting parts of different artworks from various museums, galleries and art centers in Europe. I made this suitcase in order to have my collection with me everywhere I go and to be able to show it to everyone who might wish to see it. It is my portable museum and Noah’s ark.



14:13 Minutes Priority

14:13 Minutes Priority is the name of video documentation of a performance that took place at the Schiller Festival I in Weimar. The title is the duration of theperformance that was stopped by the police on 14th minute after the beginning. The performance consists of seven cars moving in the roundabout that connects the downtown, suburbs and shopping mall area of Weimar. The cars involved into performance block the traffic for all those who enter or exit the roundabout.

This work is based on the "One Hour Priority" (2001) performance where the artist is driving a car in a roundabout in the in the centre of Sofia for one hour using his right for priority.




The quartier 21 temporary Home Gallery is a follow up of 2020 Home Gallery – Vlad Nanca’s apartment in Bucharest which is ocasionally being transformed into a gallery hosting exhibitions of young artists from Romania and Eastern Europe. For his artist in residence program in Vienna he decided to transform his temporary living space into a gallery to continue his practice in Bucharest. Ivan Moudov is the first artist to exhibit at the quartier 21 temporary Home Gallery a series of three events to take place during November 2005.

Sunday, November 13, 2005

Thema: FAKE at Public Netbase





Am auzit despre chestia asta de la JG de la monochrom. Mi-a spus daca nu cumva vreau sa merg la o discutie despre fals. Acolo intr-un spatiu de pe Neustiftgasse 17 este un mic medialab ultra dotat numit Public Netbase - www.t0.or.at unde un anume Dr. Klaus Schönberger de la Institutul de Etnologie din Hamburg a tinut o prelegere incercind sa traga linia intre fals (fake) si falsificare (forgery). Introducerea a fost lunga si a inclus filmuletul cu interventia celor de la YesMen la BBC http://www.theyesmen.org/ sint primii care au luat ostatica identitatea corporata. Oamenii care stiu sa zica numai DA - sint cei care fura identitatea celor care imbraca sacouri negre impecabile si ochelari de soare. Ei sint ultra-functionarii si purtatorii de cuvint ai unor companii sigure de accordul si credinta angajatilor. In celebrul caz cind unul dintre Yes Men s-a dat drept purtator de cuvint al companiei care detine Union Carbide, subsidiarul companiei Dow Chemicals. In anii 80' Union Carbide au provocat in India una din cele mai grave catastrofe umane si naturale din istorie. Ca urmare au murit mii de oameni iar victimile care pe linga ca au fost despagubite intr-un mod jalnic, mai sufera si astazi cu sutele de mii de pe urma chimicalelor toxice eliberate atunci. Reprezentatul de la The Yes Men s-a dat drept purtator de cuvint de la Dow Chemicals care isi cere public scuze pt ce s-a intimplat si anunta ca compania se recunoaste vinovata si ca o sa fie desfiintata. Cu banii acestia vor fi despagubite victimele din India. BBC a transmis toate aceastea increzindu-se total in acreditarile celui de la Yes Men. Asta pt ca acestia au invatat la perfectiune limbajul oficial al marilor companii - atit din punct de vedere verbal cit si vizual. Mai tirziu, BBC-ul si Dow au infirmat cele spuse mai inainte, dar asta nu inainte ca Dow Chemicals sa sufere pierderi de citeva milioane de dolari. Fake-ul este problematic - nu ai niciodata cum sa stii sigur ce se intimpla cu cei care oricum nu au prins momentul cind s-a facut interventia. Dar Fake-ul ca atare este provocator. Fake-ul declanseaza clarificari ulterioare. El provoaca si chestioneaza adevarul din spate. Fake-ul poate scoate la iveala o trauma istorica nerezolvata inca, aparent uitata. Fake-ul ii face pe oameni sa testeze singuri si sa caute in spatele aparentelor.
Brusc dupa o perioada in care pozitia TINA (ThereIsNoAlternative) parea clara in 80' si chiar in 90', cind hegemonia canalelor oficiale era socotita un capitol incheiat - se naste cumva contra-expertiza. Trebuie sa devii cumva ca ei ca sa poti lupta impotriva lor. Poate de aici si sloganul indie media - become the media! Una din observatii era ca nu e nevoie neaparat de o stabilizare a subculturilor netului ci mai curind de o rezistenta, de o crestere a durabilitatii, a rezistentei pe net. Rezistenta aceasta isi are originea inafara netului, in alte medii - mai fragile poate. Netul insa aduce cu sine o durabilitate mult mai mare, dincolo de suporturi friabile. Inafara revistelor care apun si a comunitatilor care mor izolate sau infiltrate de sfera guvernamentala si administrativa.
Contra-expertiza poate fi o reactie venita dinafara marilor nuclee producatoare de experti si de oameni de decizie.
Aici vreau sa alatur niste termeni si niste site-uri interesante pe care le-am descoperit cu ajutorul celor de P Netbase si a lui Klaus Schönberger(care stia de MindBomb si de la care am aflat ca a predat la Oradea niste cursuri despre ONG-uri; el spunea ca in Romania actiunile de camuflaj sint privite cu suspiciune; oricum zicea ca oricind am vrea sa punem de o campanie anti-corporata ei ne-ar acorda tot sprijinul):

textual poaching: o practica de pirataj utilizata in special si dezvoltata de comunitatile de fani. Fanii au fost primii care au decupat si reasamblat bucati de materiale rapite, simulind cumva materialul sursa, fara sa ceara nici un fel de aprobare. Aprobare care oricum nu ar fi venit sau ar fi fost aminata pina la nesfirsit. Comunitatile de fani au avut tot timpul propriile lor nevoi si metode de rezolvare - greu de satisfacut cu ajutorul ofertei oficiale care nu stia decit sa pandeasca.

http://www.thought-thieves.org/ HOTII DE GINDURI THOUGHT THIEVE$ ofera si cauta filme care trag la raspundere furtul corporat de cunostinte, cultura si creativitate. Furtul cel mai mare vine din partea multinationalelor. Nu este o noutate, dar merita sa stim cine si cum. Pirateria corporata este poarte cel mai periculos flagel al zilelor noastre. Filmuletele de aci pot fi date jos pe gratis. Toate merita vazute. De exemplu actiunea ANTI-Diesel facuta de The Vacuum Cleaner si conglomco, nato si altii http://www.thevacuumcleaner.co.uk/diesel.html Ce faci cind cineva isi promoveaza produsul prin incitare la rebeliune? Daca cei de la Diesel au ajuns sa isi promoveze marfa prin demonstratii estetizate atunci e cazul sa ii ei in serios. Diesel s-au folosit de latura cool-revolutionara - un strat care iti intra pe sub piele si se chiama denim.
Daca ai nevoie de twice as much successful living - atunci intri in magazinele Diesel imbracat nepotrivit si incerci sa aflii direct de la cei de acolo care vind si cumpara cum OARE CUM poti sa fi un demonstrant bazat? Anarhistii cer sfaturi directe Staff-ul de la Diesel cu privire la sloganele de pe pancartele lor de protest de afara.
War on Imagination - 2 minute de film ca sa te faca sa intelegi ca razboiul contra imaginatiei a inceput deja.
Gimme the Mermaid - film de scurt metraj facut de trupa Negativland(celebrii prin initierea tehnicii de plundephonics - un fel de audio poaching) cu ajutorul animatorului de la Disney Tim Maloney care dupa servici s-a folosit de sculele studiourilor. Mermaid foloseste muzica unui avocat din industria muzicii, vocea micutei sirene si un cover cu voce de helium a lui Gimme Gimme Gimme de Black Flag.

http://www.t0.or.at/nikeground/pics?pxid=04 - o actiune facuta de Public Netbase in Viena, focalizind atentia internationala si mediala soldata cu lichidarea procesului deschis de firma Nike International. Ei au incercat sa demonstreze ca nu numai marile concerne pot avea influenta si putere aspura sistemelor de semne din viata de zi cu zi. Iritatia declansata de faptul ca Karlsplatz a fost numit Nike-Platz a avut mare ecou. Rebranduirea-fake atragea atentia exact asupra billboardismului barbar practicat de Nike in lume.

http://world-information.org/ acest sit este dedicat studiului si cercetarii infostructurii mondiale. Asta este si o platforma de implementare a drepturilor digitale ale indivizilor. La Bangalore in India de Sud se vor tine discursuri pe tema informatiei si a oraselor informationale.

multumiri lui Konrad pt ajutor.